Imbalsamarea reprezinta aplicarea unei metode artificiale de conservare prin injectarea sau contactul corpului extern sau intern cu substante fluide care impiedica descompunerea, pe de o parte denaturand si stabilizand structura tesuturilor (in principal a proteinelor) facandu-le improprii consumului lor de catre bacterii, iar pe de alta parte printr-un efect bacteriostatic si bactericid.
Depunerea persoanei decedate la o capela trebuie necesita un certificatul de imbalsamare. Acesta este eliberat de catre medicul patolog in baza pentru serviciu de imbalsamare efectuat. Pentru imbalsamare este necesar certificatul constatator al decesului de catre un medic care poate emite acest act.
Imbalsamarea este facuta cu scopul de a prezerva corpul incepand de la data decesului pana la funeralii, oferindu-i un aspect natural si viu, prevenind in acelasi timp infectii care se pot raspandi la cei prezenti la ceremonie.
Rolul unui imbalsamator implica:
- Injectarea cu substante chimice dezinfectante in sistemul arterial al decedatului (in Europa in artera femurala, iar in America de Nord in jugulara);
- Indepartarea fluidelor din corp si spalarea acestuia cu sapun antibacterian;
- Folosirea de ceara si machiaj pentru a restaura parti ale corpului daca acestea au suferit traume si a da un aspect pielii apropiat de cel viu;
Tanatopraxia este o tehnica moderna, un procedeu complex de conservare care corespunde tuturor exigentelor contemporane in Uniunea Europeana, America si Canada.
Performanta tehnicii tanatopraxice:
- intarzierea procesului de tanatomorfoza (autoliza, descompunere) cu 8 la 10 zile, rehidratarea tegumentelor, redand corpului un aspect natural;
- diminuarea majora a cianozelor si a lividitatilor cadaverice pana la disparitie
- relaxarea fizionomiei fetei si pigmentarea tegumentelor cu un aspect natural.
Aceasta tehnica, prin rezultatele obtinute, reda persoanei decedate un aspect demn, permite familiei si celor apropiati sa pastreze o imagine reala a celui pe care l-au indragit si nu in ultimul rand, se castiga timpul necesar pentru organizarea in cele mai mici detalii a ceremonei de inmormantare, sau a transportului de corp pe distante lungi, in caz de nevoie.